melteanul invartosat

Se plasase strategic si erect in fata mea. Chel si supraponderal, flasc in fibre si putred in respiratii. Isi adunase toate pliurile incruntarii lui confuze pe jumatatea unui centimetru de frunte asudat si lucios ca un lebar.

Semana cu un hemoroid uns cu wasabi. Noduros si intins. Diform si dureros, abia iesit dintr-un cur nespalat de cinci zile.

Gafaia déjà dupa efortul de a se fi dat jos din masina, induiosandu-ma pana la voma cu damful lui pestilential. Mai avea un pic si-si varsa sucurile gastrice in fata mea dar tinea mortis sa ma intimideze. Nu-mi dau seama nici acum exact de ce, dar clar este ca,dintr-o data, m-au podidit lacrimile.M-am smiorcait ca un puta, ca un sensibil debilitat, ca un eunuc sfielnic. M-am inmucosat tot in fata apendicului dorsal. Acum.. omul luat prin suprindere a alunecat cumva indecis printre umori. Parca i se incretise si mai tare lebarul. I-au trecut doua licariri prin cornee. Una de mila si cealalta de satisfactie. In orice caz, reactia mea l-a facut sa prinda curaj si apropiindu-se, sa-mi aplice un pumn in burta suierandu-mi parinteste ca sunt un cacacios.

Cine dracu l-o fi pus sa pomeneasca olfactiva vocabula “cacacios”! Amintiri mirositor-dureroase, nechemate de atat amar de timp pe nume, mi-au strapuns inconstientul si s-au inspuzit partaitoare prin cognitia mea inrusinata.Inca si acum imi mai aduceam aminte pana-n amanunt de ultima mea auto-fecalizare. De fierbinteala si consistenta ei, de lenta dar hotarata alunecare gravitationala pe cracul pantalonilor. Plus ca am scapat si “numarul 1” cum se zice acum. Ma paraseau toate cu parturi si surle, fierbinti si putitoare, iar eu nu puteam decat sa asist neputincios si mortificat déjà de umilintele care nu au intarziat sa curga din toate partile. Eram intr-o grupa destul de numeroasa la gradinita..

Sunt zvelt. Vanos si ambiguu in aparente. Ma misc cu usurinta si ma dozez neasteptat. Ma camuflez strategic in peisaj si atac aerodinamic dinspre flancuri.Am o priza puternica, nu ma las purtat de curenti. Sunt atos si incurcat precum o retea de fibre optice din centru. Vibrez pe tonalitati joase, dar indelung si amenintator.

L-am privit din adanc cu semnificatie imediata si intru razbunarea micului cacacios sfielnic din mine, l-am luat la palme. I-am tras perechi-perechi de i se vascularizase abundent soricul. L-am luat de urechi si am mangaiat constiincios cu el trotuarul.Ii dadeam din cand in cand peste carnaciorii cu care vroia sa ma insface, mai-mai sa-mi rupa tricoul. Se lasa greu si decisiv gresit inspre mine, incercand sa ma striveasca / imbratiseze in lipide. Ma unduiam ca o panglica-n briza. Fandam prin intredeschideri. Aveam iuteala unui gand uitat in fasa si precizia unei idei subversive. Saltam in piruete invaluitoare si topaiam in abia sesizabile rupturi de intervale. Valorificam nesemnificativul si eficientizam insesizabilul. Frizam hulpav si emotionat intempestivul.

Intr-un final, totul a fost amintire.

ce se intampla?

Urmeaza o fraza foarte lunga:
In ultimul timp...aceasta expresie atat de limitativa, mi-am folosit intr-o asemenea masura rezervele de optimism - pe care, de altfel, habar n-aveam ca le am si prin care i-am surprins uneori pana la crize pe toti cunoscutii - incat ma intreb daca eu, Capricornul, Saturnianul, sclavul Plumbului si al durerilor de genunchi, indragitorul de negru si de amar, inclinatul spre sau uneori chiar catre morbid, dezolant, dezarmant, eu Tortuosul, Mortificatorul, ei da eu care eram salvat de cuvinte precum indiferenta sau cinism, ma intreb daca eu nu sunt, de fapt, decat (!) un tip solar, plin de humor, cu o privire luminoasa si periculos de calduta proiectata asupra intregii firi dinafara sau dinlauntrul meu.

E drept ca niciodata, pana acum, nu am avut ocazia de a-mi exersa negurile in lipsa unor conditii materiale, emotionale minime.Aveam de toate – poftim, inca o dovada a optimismului meu fantasmatic – si-mi era la indemana sa joc rolul marelui, intangibilului sictirit, exemplarul superior din cucurigul lantului trofic, initiatul, vizitatul, inspiratul.

Ce s-a intamplat?
Am intalnit-o pe Ea. Si o data aceasta intalnire consumata mi-am pierdut tot : avere, echilibru, incredere, tot ma-ntelegeti?!Sper sa nu...
Am pierdut tot dar am devenit un optimist – dovada ca nu mai ramasesem decat cu instinctul de conservare.Toate (in fine..exagerez oarecum..) in jurul meu se prabuseau.Lucrurile mele dragi, fiintele mele iubite, gandurile mele intime, placutele mele nevroze, recomfortantele mele depresii, toate acestea dispareau undeva in neant, defiland triste, melancolice si posomorate pe sub privirea mea inlacrimata, neputincioasa, intrebator-consternata.N-am mai ramas decat cu sufletelu` in puta goala.Asa ca mi-am spus : un nou inceput, nu?
Bineinteles ca nu a fost asa usor.Ia incercati sa faceti, dintr-o data, tot ce nu v-a placut pana acum.Uf! toate chestiile astea cu dragostea de aproape, zambetul copiilor, e o noua zi, o noua sansa....Ce sa spun....ma darama. Am inceput sa caut mereu compania cuiva numai sa nu raman singur cu mine insumi, m-am lasat de baut – n-as fi in stare sa suport consecintele unei mici alunecari spre (nu in) inconstient.

In schimb m-am procopsit cu o outgoing personality de ma baga toata lumea in seama.Le par..simpatic, sincer, empatic.
Bine, am inteles, sunt un om nou, atunci ce ma deranjeaza? Voi trece peste aceasta intrebare.

Ma bate gandul sa ma intorc la nesuferitul care am fost pana odinioara, sa-mi smulg zambetul de pe fata – cel putin acest zambet - si/sau sa ma-supar-imi-iau-depresiile-si-plec.

Promit sa raman sincer, empatic si poate mereu altfel.

functionara

am visat o femeie fosta frumoasa actualmente uscatura acritura într-un inspectorat judetean se facea ca statea la biuroul de pe timpu` lu` nea Nicu si îsi aducea aminte de cum era ea odata pe vremurile în care putea purta tocuri fara s-o doara tot corpul sa faca febra musculara când merge si atunci când o facea - mergea, vezi bine - nu trebuia sa stea cocosata pentru a putea gasi un punct de echilibru la/în puparea coastelor cu soldurile vremurile când mai gasea un rost în a-si mai alege o bluza eleganta când visa la o avansare la o marire de salariu acum are patrushopt si strabate coridoarele de la diferitele etaje ale respectivului inspectorat precum o naluca o naluca Doamne si nici macar nu-si da seama e ca si cum dintr-o insignifianta nebagare de seama nu..vrea sa-si dea seama ca de fapt toata ratarea de care a fost în stare i se citeste mai ales pe fata spune fata ei am fost odata spune gura ei eram întinsa destinsa senzuala poate spun ochii ei eram deschisi de o anumita culoare poate spun obrajii ei eram îmbujorati poate si acum mizeria pe tocuri pe tocuri mizeria purtându-si cu demnitate de functionar al inspectoratului judetean slutenia insignifianta si va jur ca îmi e mila de ea ca nu mi-a facut nimic rau niciodata daca o întrebi de vorba este chiar amabila o surpriza este o femeie buna rabdatoare o femeie neincainata de greutatile vietii neslutita in suflet ci doar in înfatisare un fel de Dorian Grey pe dos o femeie care-si duce junghiurile vârstei nevrozele bolile sexului printr-un paradox în tacere dar fara discretie te uiti o vezi si-ti dai seama cât efort face pentru a nu se baga de seama

si totusi e atât de femeie poate pentru ca e slaba poate pentru ca este atât de evident prematur îmbatrânita poate pentru ca a ramas în ciuda înfatisarii atât de ...mama de toleranta atât de înselator mândra de statutul ei de functionar într-un inspectorat judetean si nu stiu ce o visa ea de fapt în fiecare dupa-amiaza când o ajunge acasa în afara de sâmbetele si duminicile anului cu ochii deschisi o avea timp si la ce-o visa în fiecare noapte în fiecare dimineata când se scoala cu putin timp înainte sa sune ceasul – nu întotdeauna - când cu unul dintre cele mai insuportabile gusturi virtuale damfuri în gura si poate uneori naclaita de una dintre cele mai acre transpiratii intra într-o sala de baie rece plina de liniste si fara a se mai privi în oglinda se spala pe ochi îsi freaca dantura – ah dantura - poate face un dus poate nu dupa care se da cu unul dintre acele parfumuri grele ieftine primite cadou de ziua femeii de la sot sau poate spaga de la vreun învatator profesor si se da cu mult pentru ca are impresia ca nu-i destul de tare si daca ai intra în baie sau ai iesi pe hol dupa ce ea a plecat deja ai simti ca nu mai poti respira si ti s-ar întoarce matele pe dos ma întreb cum o sta cu stomacul simte acel gol în fiecare dimineata sunt curios daca si-o rade parul de la subtioara nu cred mi-o închipui cu bratul ridicat pentru a-si pulveriza cu mai mult sau mai putin deodorant firele matasoase sau imbacsite de par

barbatul ei cum si-o mai gasi placere în ea pare atât de fragila de...seaca el cum o fi ce o fi cine o fi poate o mai iubeste înca si-i face frectie îi stoarce cosurile de pe spate îi mângâie parul de pe pubis poate e pervers si-i place sa-l pieptene cu toate ca nu trebuie sa fii neaparat pervers ca sa faci lucruri chiar mai demne de inchizitie decât acesta poate stau amândoi seara în pat la lumina unei veioze cu palarie galben-rosiatica îmbracati el în pijama cu dungi curata nu conteaza cât de veche ea în camasa de noapte lunga sau poate scurta curata nu conteaza cât de veche abia spalati nemirosind a nimic altceva decât cel mult a sapun duru si ea a înca vreo alifie crema unguent si poate ca linistiti îsi povestesc ce-au mai facut în ziua aceea la serviciu se mira de cât au mai dat pe un detergent o lama de ras sau se uita la televizor comenteaza câte o stire câte un talk-show film artistic sau serial sau poate ca citesc câte o carte îsi aduc aminte de când erau tineri sunt oarecum fericiti totul în jurul lor miroase a rufe curate apartamentul e propietate personala au reusit sa-si cumpere al doilea televizor mai mic si pentru dormitor copiii sunt mari la casele lor - absurd dar plauzibil într-o pura închipuire ca aceasta - au facut socotelile si daca nici unul dintre ei nu va fi disponibilizat le vor ajunge banii sa plateasca în fiecare luna întretinerea lumina telefonul cablul gunoierii din când în când câte o reparatie o asigurare chiar un concediu la mare sunt înca tineri si slava Domnului nu chiar atât de bolnavi mai tii minte mami când stateam în gazda abia mai târziu ne-am permis o chirie noroc ca pe timpul ala puteai face totusi rost de o casa noi am scapat usor si se uita duios unul la celalalt poate ca se ating chiar cine stie iar ea a doua zi la serviciu parca merge cu mai multa încredere pe tocurile la care nu vrea înca sa renunte.