Urmeaza o fraza foarte lunga:
In ultimul timp...aceasta expresie atat de limitativa, mi-am folosit intr-o asemenea masura rezervele de optimism - pe care, de altfel, habar n-aveam ca le am si prin care i-am surprins uneori pana la crize pe toti cunoscutii - incat ma intreb daca eu, Capricornul, Saturnianul, sclavul Plumbului si al durerilor de genunchi, indragitorul de negru si de amar, inclinatul spre sau uneori chiar catre morbid, dezolant, dezarmant, eu Tortuosul, Mortificatorul, ei da eu care eram salvat de cuvinte precum indiferenta sau cinism, ma intreb daca eu nu sunt, de fapt, decat (!) un tip solar, plin de humor, cu o privire luminoasa si periculos de calduta proiectata asupra intregii firi dinafara sau dinlauntrul meu.
E drept ca niciodata, pana acum, nu am avut ocazia de a-mi exersa negurile in lipsa unor conditii materiale, emotionale minime.Aveam de toate – poftim, inca o dovada a optimismului meu fantasmatic – si-mi era la indemana sa joc rolul marelui, intangibilului sictirit, exemplarul superior din cucurigul lantului trofic, initiatul, vizitatul, inspiratul.
Ce s-a intamplat?
Am intalnit-o pe Ea. Si o data aceasta intalnire consumata mi-am pierdut tot : avere, echilibru, incredere, tot ma-ntelegeti?!Sper sa nu...
Am pierdut tot dar am devenit un optimist – dovada ca nu mai ramasesem decat cu instinctul de conservare.Toate (in fine..exagerez oarecum..) in jurul meu se prabuseau.Lucrurile mele dragi, fiintele mele iubite, gandurile mele intime, placutele mele nevroze, recomfortantele mele depresii, toate acestea dispareau undeva in neant, defiland triste, melancolice si posomorate pe sub privirea mea inlacrimata, neputincioasa, intrebator-consternata.N-am mai ramas decat cu sufletelu` in puta goala.Asa ca mi-am spus : un nou inceput, nu?
Bineinteles ca nu a fost asa usor.Ia incercati sa faceti, dintr-o data, tot ce nu v-a placut pana acum.Uf! toate chestiile astea cu dragostea de aproape, zambetul copiilor, e o noua zi, o noua sansa....Ce sa spun....ma darama. Am inceput sa caut mereu compania cuiva numai sa nu raman singur cu mine insumi, m-am lasat de baut – n-as fi in stare sa suport consecintele unei mici alunecari spre (nu in) inconstient.
In schimb m-am procopsit cu o outgoing personality de ma baga toata lumea in seama.Le par..simpatic, sincer, empatic.
Bine, am inteles, sunt un om nou, atunci ce ma deranjeaza? Voi trece peste aceasta intrebare.
Ma bate gandul sa ma intorc la nesuferitul care am fost pana odinioara, sa-mi smulg zambetul de pe fata – cel putin acest zambet - si/sau sa ma-supar-imi-iau-depresiile-si-plec.
Promit sa raman sincer, empatic si poate mereu altfel.